Iartă-i Doamne, că nu știu ce fac, ce zic câțiva dumbrăveni!

Unii ”gospodari” din zona Dumbravei, când se adună la un ”păhar de vorbă” și prind la ”curaj”, încep tot felul de critici și se dau cu părerea despre ceea ce se întâmplă. ”Spălarea oaselor” ajunge și la capitolul Biserică, slujitori, credință…

Ajung la urechile noastre că tocmai cei care nu au treabă cu Biserica, în sens că nu calcă pragul acesteia decât cel mult în noaptea de Paști și tot stau în drum pentru a li se sfinți ”pasca”, se dau cu părerea că prea mulți bani se investesc în sfântul locaș din sat.

”Ia uitați-vă ce biserică! Cu ce piatră o îmbracă popa! Ia ce gard! Dap curtea!!!”. Acestea sunt câteva din exclamările unora care nu știu cu câtă trudă se înaintează pas cu pas pentru a zidi și înfrumuseța casa Domnului.

Asta e trista realitate: cei care nu susțin vre-o lucrare obștească sau ceva bineplăcut Domnului, sunt meșteri a critica pe toți și pe toate.

Dragi critici!

Vă lansăm invitația să deschideți ușa bisericii, să intrați și să vedeți pe viu ce și cum se întâmplă și cum de fapt stau lucrurile.

Mai bine de 15 ani cu greu zidim un sfânt locaș, care nu este al cuiva, ci al întregului sat.

Avem o localitate pe care o unește doar biserica! Aici e investit bănuțul a sute de suflete care au dragoste pentru Dumnezeu și casa Lui. Aici își dau întâlnire tinerii, aici primim vestea că se întemeiază noi familii în localitate, că se zămislesc copilași, care apoi sunt aduși la Sf. Botez.

Biserica din Dumbrava a devenit un punct de reper. Ea reprezintă o adevărată carte de vizită a noii localității. Aici lumea se cunoaște, se împrietenește. Oricine este căutat în sat poate fi identificat tot de la biserică. De este vre-o bucurie sau scârbă tot la biserică se bate clopotul.

Care e problema unora care nu cred, nu susțin biserica, deși poate fac alte lucruri nu mai puțin importante?! Ar fi omenește să nu se judece și să nu se condamne o lucrare comună.

Prin astfel de declarații nu se scuipă în preot, ci în investiția întregului sat. Asta ne este averea localității – locașul divin, care va rămâne o adevărată moștenire în veacuri.

Fraților,

Scoateți ochiul judecător! Încercați să dobândiți un ochi iubitor și iertător!

„Nu judecați ca să nu fiți judecați. Căci cu judecata cu care judecați, veți fi judecați, și cu măsura cu care măsurați, vi se va măsura.”, ne spune Mântuitorul.

Cu dragoste întru Domnul,
Preot Octavian

Powered by WordPress | Designed by: seo services | Thanks to credit repair, web design st louis and std testing